Nu merită cota (sau cum fac bani casele de pariuri)
Vreau să-ți adresez o întrebare.
Ai merge la un supermarket pentru a cumpăra un produs pentru 20 lei când același produs e disponibil vis-a-vis la 10 lei ?
Dacă ești un om cu capul pe umeri atunci răspunsul firesc este că nu.
De ce ai face așa ceva?
Însă exact asta fac (în mai mare sau mai mică măsură) majoritatea pariorilor.
Cumpără ceva la prețul incorect.
Warren Buffett, unul dintre cel mai bogați și de success investitori din întreaga lume îi este atribuit următorul citat:
Prețul este ceea ce plătești. Valoarea este ceea ce primești. (Price is what you pay, value is what you get.)
Warren Buffett
Marea majoritate a pariorilor plătesc pentru o cotă mai mult decât valorează.
Pentru a înțelege mai bine să luam câteva exemple; și vom începe cu cel al aruncării unui ban.
Am învățat împreună cum în acel exemplu avem o probabilitate de 50% atât pentru cap cât și pentru pajură și că cotele corespondente acestor probabilități sunt de 2.00 pentru fiecare situație.
Dar după cum toți pariorii știu deja, atunci când se înfruntă doi jucători de tenis echilibrați (sau la pariurile de Sub/Peste Goluri la fotbal) când șansele sunt de 50-50 nu sunt oferite mai niciodată cotele corecte de 2.00 | 2.00. Ci sunt oferte cote de genul 1.90 | 1.90.
Aceste cote de 1.90 (sau chiar și mai joase în cazul unor case de pariuri) sunt cote incorecte. Ele nu sunt conforme cu realitatea și nu reprezintă probabilitățile exacte.
Pentru a calcula probabilitățile insinuate (sau implicite, în eng. vei găsi expresia implied probabilities) avem următoarea formulă de calcul: (1 ÷ Cotă) * 100.
Într-un fel este reversul calculării cotelor atunci când avem probabilitățile.
Astfel o cotă de 1.90 are o probabilitate implicită de:
(1 ÷ 1.90) * 100 = 52.6%
Dar dacă ambele cote sunt de 1.90 rezultă atunci că ambele probabilități sunt de 52.6% ceea ce ar înseamna că totalul este de 105,2%. Iar o probabilitate de 105,2% nu e posibilă.
Ceea ce au făcut casele de pariuri se numește adăugare de marjă în cote. Au crescut șansele ca un eveniment să se întâmple astfel reducând cotele și în cele din urmă și profitul pariorilor. Astfel la fiecare 100 lei rulați de către pariori, casa de pariuri are un profit de 5.2 lei asigurat indiferent de rezultatul final.
Desigur acest lucru presupune că au aceeași mize preluate pe fiecare rezultat, sau în alte cuvinte și-au balansat “cărțile contabile” cu pariuri, de aici și termenul de “bookmaker” în engleză. Book și making, a face/balansa cărțile.
Astfel își creează casele de pariuri profiturile. La urma urmei orice casă de pariuri este o afacere și trebuie să scoată un profit. De cele mai multe ori încearcă (și și reușesc) să vândă pariorilor ceva ce are un preț corect pentru ei dar o valoare mai puțin bună pentru parior.
Astfel, știind cum toate casele de pariuri își adaugă o marjă în cote în defavoarea pariorilor atunci intervin două întrebări. De ce să mai pariem, sau de ce pariază oamenii dacă lucrurile stau așa? Teoretic șansele sunt înclinate în favoarea caselor de pariuri. Iar cea de-a doua întrebare este cum reușește acel grup mic de pariori profesioniști să scoată un profit consistent și constant pe termen lung?
Aceste două întrebări le vom răspunde împreună în postările viitoare.
Răspunsuri